Încălzirea globală va depăși pragul de 1,5°C. De ce fiecare fracțiune de grad contează
Un nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) avertizează asupra riscurilor generate de încălzirea globală peste 1,5°C, prag care va fi depășit cel mai probabil în următorii ani. Totuși, depășirea acestui nivel nu înseamnă că acțiunea climatică nu mai are rost. Dimpotrivă, fiecare fracțiune de grad evitată și fiecare an cu temperaturi mai scăzute pot limita pierderile și riscurile.
Raportul UNEP, intitulat Limiting Overshoot, arată că omenirea mai poate reduce intensitatea și durata depășirii. Pentru aceasta, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse imediat și constant, iar societățile trebuie să devină mai rezistente la efectele climatice care nu mai pot fi evitate.
Ce înseamnă depășirea pragului de 1,5°C
Pragul de 1,5°C reprezintă creșterea temperaturii medii globale față de perioada preindustrială. Acordul de la Paris urmărește limitarea încălzirii la acest nivel, pentru a reduce cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
Potrivit UNEP, chiar și cel mai optimist scenariu analizat indică un vârf de aproximativ 1,8°C. Alte scenarii estimează valori de peste 2°C. Diferența poate părea mică, însă efectele nu cresc în mod liniar. Cu fiecare fracțiune suplimentară de grad, fenomenele extreme pot deveni mai frecvente, mai intense și mai costisitoare.
De asemenea, contează cât timp rămân temperaturile peste 1,5°C. Cu cât perioada este mai lungă, cu atât crește probabilitatea unor schimbări ireversibile.
Ce riscuri aduce încălzirea globală peste 1,5°C
Raportul anticipează efecte severe asupra oamenilor, naturii și economiei. Printre principalele riscuri se numără:
– valuri de căldură, incendii și inundații mai intense;
– pierderea ecosistemelor și accelerarea declinului biodiversității;
– presiuni mai mari asupra sănătății publice;
– afectarea producției de alimente și a accesului la apă;
– deteriorarea orașelor, infrastructurii și economiilor;
– amenințarea statelor insulare și a orașelor de coastă joasă;
– deplasarea unor comunități și pierderea mijloacelor de trai.
În plus, temperaturile ridicate pot crește riscul depășirii unor puncte critice ale sistemului climatic. UNEP menționează destabilizarea marilor calote glaciare, degradarea pădurii amazoniene și perturbarea unui important sistem de curenți din Oceanul Atlantic. Unele efecte s-ar putea manifesta brusc, în timp ce altele se vor acumula treptat.
Ce presupune traseul „depășire, vârf și scădere”
UNEP consideră că cea mai bună opțiune rămasă este un traseu de tip „depășire, vârf și scădere”. Cu alte cuvinte, temperatura poate trece temporar peste 1,5°C, însă acțiunile globale trebuie să mențină vârful cât mai jos, să scurteze perioada depășirii și să creeze condițiile pentru revenirea sub acest prag.
Acest traseu presupune mai multe acțiuni simultane:
– reducerea rapidă și susținută a emisiilor, inclusiv a metanului;
– renunțarea treptată la combustibilii fosili și dezvoltarea energiei regenerabile;
– atingerea nivelului de emisii nete zero, urmată de emisii nete negative;
– eliminarea atent gestionată a dioxidului de carbon din atmosferă;
– investiții în adaptarea comunităților, orașelor și economiilor.
Eliminarea carbonului nu poate înlocui reducerea emisiilor. Ea poate completa aceste eforturi numai dacă este aplicată responsabil și însoțită de reguli clare, echitate și protejarea mediului.
Reducerea emisiilor și adaptarea trebuie să avanseze împreună
Anii de întârziere au făcut ca unele pierderi să nu mai poată fi evitate complet. Prin urmare, reducerea emisiilor trebuie însoțită de adaptare: infrastructură pregătită pentru temperaturi extreme, orașe mai rezistente, protejarea resurselor de apă și sprijinirea comunităților vulnerabile.
În același timp, acțiunile bazate pe natură pot aduce beneficii multiple. De exemplu, spațiile verzi urbane pot reduce căldura, pot sprijini biodiversitatea și pot îmbunătăți calitatea vieții.
Ce legătură există între climă, consum și reciclare
Combaterea schimbărilor climatice cere transformări majore în energie, transport, industrie și agricultură. Totuși, și modul în care producem, consumăm și gestionăm deșeurile are un rol important.
Prevenirea deșeurilor, reutilizarea produselor, colectarea separată și reciclarea corectă pot reduce presiunea asupra resurselor naturale. În plus, gestionarea responsabilă a deșeurilor poate limita emisiile asociate extracției materiilor prime, producerii de bunuri noi și eliminării necontrolate.
Pentru ReGREEN Moldova, mesajul raportului este clar: economia circulară trebuie să devină parte a unei acțiuni climatice mai ample. Reciclarea nu rezolvă singură criza climatică, însă este una dintre practicile prin care companiile, instituțiile și cetățenii pot contribui la folosirea mai eficientă a resurselor.
Fiecare fracțiune de grad contează. La fel și fiecare decizie
Depășirea pragului de 1,5°C nu trebuie privită ca o nouă normalitate acceptabilă. Nivelul maxim al încălzirii, durata depășirii și posibilitatea revenirii vor depinde de deciziile luate acum.
Avem nevoie de politici ambițioase, cooperare internațională, investiții, responsabilitate din partea companiilor și implicare la nivel local. În același timp, trebuie să reducem risipa, să păstrăm materialele în circuit cât mai mult și să predăm deșeurile operatorilor autorizați.
Fiecare fracțiune de grad contează. Fiecare an contează. Iar fiecare acțiune responsabilă contribuie la direcția în care mergem.
Sursa informațiilor: Programul Națiunilor Unite pentru Mediu – raportul „Limiting Overshoot”.
